25 iunie 2019
București
COMUNICAT DE PRESĂ
Lansarea primului raport independent de monitorizare a proiectului
E-cultura. Biblioteca digitală a României, în cadrul Pactelor de Integritate
Transparency International România și Institutul pentru Politici Publice publică astăzi, 25 iunie 2019, primul raport independent de monitorizare elaborat în baza Pactului de Integritate semnat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN).
Raportul prezintă activitatea de monitorizare în cadrul Pactului de Integritate și rezultatele sale pentru proiectul E-cultura: Biblioteca digitală a României [1]și acoperă perioada de la demararea monitorizării (chiar înainte de semnarea Memorandumul de cooperare privind Pactul de Integritate), respectiv din vara anului 2017, până la 31 martie 2019. Raportul ține cont de toate comunicările, documentele și alte informații schimbate de MCIN, TI-România și IPP în legătură cu proiectul finanțat de POC pentru digitizare a patrimoniului cultural mobil, în scopul creșterii accesibilității resurselor culturale pentru publicul larg, prin eficientizarea serviciilor publice oferite de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin valorificarea potențialului IT&C.
Principalele constatări ale monitorului independent în perioada acoperită de raport sunt prezentate mai jos. Accentul pus pe elementele ce țin de pregătirea proiectului este determinat de importanța acestei etape pentru desfășurarea pe mai departe a proiectului și influența nefastă pe care întârzierile acumulate o pot avea în următoarea perioadă:
Proiectul monitorizat este implementat de Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, Axa prioritară: „Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”; Operațiunea: „Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură”
|
Relevanța proiectului |
Proiectul va contribui la îmbunătățirea accesului publicului la resursele culturale naționale, prin facilitarea accesului on-line. În plus, proiectul asigură accesul persoanelor cu nevoi speciale (de exemplu a persoanelor care nu se pot deplasa la muzeu sau bibliotecă, dar și a persoanelor nevăzătoare) la resursele culturale naționale. Pe de altă parte, proiectul este un sprijin real pentru profesioniști, care vor putea integra mai ușor resursele culturale românești în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu), vor putea coopera mai bine, cunoscându-și reciproc materialele și vor putea utiliza și reutiliza material cultural de pe tot cuprinsul țări în cercetări și activitate didactică. Pe lângă creșterea accesului la cultură a publicului larg și facilitarea cooperării în domeniul cultural la nivel național, european și internațional, dezvoltarea platformei culturalia.ro ar putea permite și creșterea capacității administrative în domeniul cultura, degrevând instituțiile culturale (mai ales pe cele mici) de achiziționarea și menținerea unor alte sisteme de arhivare și catalogare a informațiilor despre materialul cultural deținut. De asemenea, platforma va facilita instituțiilor publice implicate publicarea datelor privind cataloagele lor în format deschis și s-ar putea integra cu platforma specifică pentru acest aspect: data.gov.ro. Opțiunea aleasă – respectiv achiziționarea de echipamente și servicii de dezvoltarea software pentru Culturalia, Biblioteca Digitală a României și realizarea propriu-zisă a digitalizării de către instituțiile culturale (nu de către terți contractați) – este cea mai potrivită pentru asigurarea accesului publicului și profesioniștilor la resursele culturale naționale. Un avantaj suplimentar al achiziției de echipamente, comparativ cu externalizarea serviciilor de digitalizare, îl reprezintă posibilitatea exploatării acestor echipamente după încheierea proiectului de față, având în vedere că: 1) numărul de materiale pentru care proiectul acoperă digitalizarea este limitat, comparativ cu nevoile totale de digitalizare; 2) termenul de epuizare fizică și morală a echipamentelor este suficient de mare, în condițiile propuse de proiect (respectiv achiziționarea echipamentelor de ultimă generație) pentru a asigura utilizarea lor pe o perioadă rezonabilă după încheierea proiectului. |
|
Pregătirea proiectului |
Începerea proiectului, iulie 2018, a fost întârziată față de planificările inițiale, care plasau demararea sa în 2016 sau 2017. Constatarea monitorului independent în această privință este că în demararea proiectelor majore cu finanțarea europeană pot fi acumulate întârzieri din cauza numărului mare de instituții implicate și a procedurilor administrative complexe. De exemplu, MCSI este implicat în proiect cu două structuri: OIPSI, care joacă un rol fundamental în planificare (emite Ghidul Solicitantului) și monitorizare și CTE, care avizează documentația tehnică a proiectului, inclusiv documentația de achiziții publice. O mai bună comunicare între aceste structuri din cadrul aceleiași autorități publice ar putea favoriza o rezolvare mai rapidă a unor aspecte. |
|
Conformitatea procesului de achiziție |
Monitorizarea nu a identificat neconformități în documentele elaborate pentru procedura de achiziție. Au fost formulate recomandări cu privire la:
Toate recomandările monitorului independent au fost preluate adecvat de către autoritatea contractantă. |
|
Transparența procedurilor și accesul la documente acordat monitorului independent |
Monitorul independent s-a bucurat pe parcursul perioadei acoperite de prezentul raport de transparență și accesul necesar la documentele oferite de MCIN, cu care a stabilit o relație de colaborare și parteneriat benefică pentru Pactul de Integritate. |
|
Riscuri privind integritatea |
Rămân reziduale riscuri și vulnerabilități la corupție ce nu pot fi doar prevenite și vor trebui tratate cu maximă atenție și celeritate dacă vor apărea în procesul de achiziție și implementarea contractelor. Rămân reziduale riscuri legate de concurența în achiziții publice. |
În cadrul procesului de realizare a documentației de atribuire a serviciilor de achiziții de produse IT, monitorul independent - format din TI-Romania și IPP - a transmis mai multe recomandări pentru îmbunătățirea calității și clarității documentației de atribuire, dintre care menționăm:
-
Eliminarea unor specificații tehnice discriminatorii, limitative pentru achiziția de echipamente;
-
Includerea unei descrieri funcționale mai detaliate a platformei culturalia.ro pentru a evita apariția neregulilor ulterioare;
-
Reformularea unor condiții de garanție pentru a echipamentelor și serviciilor pentru a asigura sustenabilitate proiectului;
-
Eliminarea sau clarificarea unor condiții referitoare la experiența anterioară a ofertanților, în vederea eliminării oricăror cerințe restrictive, dar cu păstrarea unor cerințe care să asigure competența ofertanților;
-
Clarificarea unor formulări privind factorii de evaluare a ofertelor;
-
Verificarea și asigurarea coerenței între documentele aferente documentației de atribuire: Strategie de contractare, Caiet de Sarcini, Contract etc.
Aceste recomandări au fost integral preluate de MCIN.
Mai multe informaţii despre Pactul de Integritate, proiectul monitorizat, rezultatele înregistrate, precum şi despre riscurile privind integritatea puteţi afla din documentul integral: Raportul de monitorizare privind evaluarea nevoilor, elaborarea documentelor de atribuire și atribuirea primului contract de achiziție publică în cadrul proiectului E-cultura: Biblioteca Digitală a României.
Raportul menţionat a fost elaborat în cadrul proiectului Pactele de Integritate – Mecanisme de control pentru buna gestionare a fondurilor UE, care are ca scop asigurarea unei bune gestionări a fondurilor europene prin elaborarea și aplicarea de Pacte de Integritate „pilot” în proiectele finanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune [2]
Pactele de integritate sunt angajamente luate de autoritățile contractante și operatorii economici în cadrul unui proces de achiziții publice, prin care aceștia se angajează să practice și să promoveze standarde de integritate. Totodată, pactul permite unui monitor independent din societatea civilă să verifice respectarea acestor angajamente. Memorandumul de cooperare privind Pactul de Integritate a fost semnat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și consorțiul de organizații neguvernamentale format din Transparency International România și Institutul pentru Politici Publice în luna decembrie 2017. În baza acestui document, consorţiul monitorizează progresul activităților de planificare și implementare a proiectului E-cultura și a achizițiilor publice din cadrul acestuia. Totodată, consorţiul formulează opinii privind conformitatea procedurii de achiziție publică cu legislația aplicabilă, normele etice și standardele de integritate și face recomandări și propuneri pentru eliminarea eventualelor nereguli.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
Irina Lonean, Manager de proiect din partea Transparency International România, la tel: 0744.367.079, e-mail: irina.lonean@transparency.org.ro
Adrian Moraru, Expert Senior Achiziţii Publice din partea Institutului pentru Politici Publice, la tel: 0724 237 229, e-mail: adrian@ipp.ro .
[1] Proiectul monitorizat este implementat de Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, Axa prioritară: „Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă”; Operațiunea: „Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură”
[2] Proiectul pilot este implementat la inițiativa DG REGIO în 11 state europene (respectiv: Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Republica Cehă, România, Ungaria), pentru testarea Pactelor de Integritate și monitorizarea achizițiilor publice din 17 proiecte co-finanțate de Fondurile Structurale și de Investiții. Proiectul a fost inițial planificat pentru o perioadă de 4 ani: 2016-2019.
